Toată lumea și-a pus această întrebare:
De ce orbitează planetele în jurul Soarelui?
Este ceea ce vom afla în această scurtă postare pe blog.
3, 2, 1… Decolarea!
Explicații
Paradoxal, gravitația Soarelui este cea care menține planetele pe orbita sa, la fel cum gravitația Pământului menține Luna și sateliții artificiali pe orbita sa. Dacă acestea nu cad pur și simplu în Soare, este pentru că se deplasează suficient de repede pentru a-l “rata” continuu.
O analogie ajută la explicarea acestui fenomen: dacă aruncați o piatră din vârful unui turn înalt, aceasta va parcurge o anumită distanță înainte de a se curba și de a lovi Pământul. Odată aruncată, piatra are inerție și ar continua să se deplaseze în linie dreaptă dacă o forță (gravitația) nu ar trage-o în jos. Cu cât aruncați piatra mai repede, cu atât aceasta se mișcă mai mult, până când, dacă o aruncați suficient de repede (și presupunând că nu există rezistență a aerului), ea se învârte în jurul Pământului (și vă lovește pe spate!). Piatra se află acum pe orbită: continuă să cadă spre Pământ, dar suprafața rotundă a Pământului se îndepărtează la fel de repede. Aruncați piatra puțin mai repede și ea se va deplasa tot în jurul Pământului, dar pe o orbită mai înaltă. Dacă ați putea arunca piatra la ceea ce se numește “viteza de eliberare”, aceasta s-ar elibera complet de gravitația Pământului și nu ar mai cădea niciodată înapoi.
Motivul pentru care planetele se mișcă la viteza care le permite să orbiteze în jurul Soarelui (și nu să intre în spirală în acesta sau să se învârtă în spațiu) nu este o coincidență sau o dovadă a intervenției divine, ci datează de pe vremea când sistemul solar era doar un nor de gaz și praf care se învârtea. Tot ceea ce se rotea încet a fost încorporat în Soare sub efectul gravitației; tot ceea ce se rotea prea repede a scăpat în spațiu; restul a rămas pe orbită în jurul Soarelui și s-a regrupat treptat în planete, păstrându-și viteza de rotație și, prin urmare, orbita (întâmpinând puțină rezistență în spațiul aproape vid).
Deoarece Soarele și planetele s-au format din același nor nebular în rotație, acesta este și motivul pentru care toate se rotesc în aceeași direcție. Pe măsură ce nebuloasa a continuat să se contracte sub influența gravitației, ea s-a rotit din ce în ce mai repede datorită conservării momentului cinetic. Efectele centrifuge au făcut ca norul care se rotea să se aplatizeze într-un disc plat cu o umflătură densă în centrul său (care s-a unit pentru a forma Soarele). Acesta este motivul pentru care planetele orbitează în jurul Soarelui într-un plan mai mult sau mai puțin plat, numit ecliptică.
Într-un sistem simplu, orbita unei planete în jurul unei stele ar fi un cerc perfect, dar influența gravitațională a celorlalte corpuri mari din sistem (în cazul nostru, Jupiter și celelalte gigante gazoase) perturbă orbitele circulare în orbite eliptice.
Sperăm că acest articol v-a adus noi cunoștințe.
Ne vedem curând la Le Petit Astronaute!
Descoperiți următorul nostru articol: de ce strălucește soarele?